Vine o zi

Vine o zi când Cuvântul te cheamă
Şi-ţi lasă-n păstrare o mică grăunţă,
În lumea ostilă şi tot mai grăbită,
Să-ţi fie-n nevoie divina ştiinţă.

Pe cumpăna vremii o ţii în veghere,
Sălaş din psaltire îi faci de cu zi,
Cu rouă de pleoape în zori să o uzi
Şi mijloc, nădejdea, încins cu putere.

Crescută în taină sămânţa rodi-va,
Cu urmă la tâmplă şi cută profundă,
Din râvna acelui ce-o ţine cu trudă,
Lumină să-i fie şi semn deopotrivă,

La ceas de nevoie când gongul răsună,
Păzit de un înger cuvântul răspunde
Şi-n zbor cumpănit aripa-ţi ascunde
Din firul sămânţei primit ca arvună.

Stăpân mistuit în a ochiului fulger,
Cel ce ţi-a dat în păstrare cuvântul
Întins la picioare îţi lasă ... regatul
Cuvintelor toate …cu pază de înger!

10.03.2010